Acum două zile mă cam plictiseam așa că mi-am făcut curaj și m-am apucat de pagaia mult dorită. De când m-a luat boala asta cu canoele am remarcat câteva modele de pagăi foarte folosite și care arată și bine din punct de vedere estetic. Este vorba de beaver tail (coada de castor), otter tail (coadă de vidră) și algonquin. Fiecare model se pretează pentru anumite tipuri de ture. Am ales modelul beaver tail pentru că îmi place cel mai mult estetic. Este bună pentru ture medii. Filosofia din spate este că fiecare tip de pagaie are o anumită suprafață a palei (lucru pe care din păcate mulți constructori de pagăi nu-l specifică). Cu cât este mai mare suprafața cu atât "mușcă" mai mult din apă dar necesită și un efort mai mare. Cele mai mari pagăi sunt cele pentru ape repezi (whitewater). Pentru ture lungi se recomandă pagăi cu suprafața mai mica pentru a economisi energia. Neguțătorii de piei din Canada preferau pagăile înguste.
Bun, să revin la pagaia mea. Am găsit la Hornbach niște bucăți de lemn curat fără noduri (foarte important acest aspect). Lemnul este din molid ca alceva nu găsești la noi. Este ultimul pe lista de materiale recomandate dar asta e. Pe primul loc se recomandă frasinul, urmat de cureș, arțar, mesteacăn, etc.
Lemnul era de 42mm x 42mm x 2000mm. Am lamint bucățile cu epoxi.
A doua zi am început să-l rindeluiesc. Am rindeluit vreo 4 ore :-).
Azi am finisat și am pirogravat un model pentru că mi se părea prea goală.
În seara asta am pus niște fibră pe pală ca să o mai întărească și să o protejeze la șocuri. Mâine îi pun și pe partea cealaltă după care, poimăine voi sigila întreaga pagaie în epoxi, iar după o săptămână voi lăcui totul.
Cam atât.
Alex
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Orice link care duce spre vanzare de produse va fi considerat spam. Multumesc pentru vizita si lectura placuta in continuare.